Pentru multi romani tineri, la inceput de cariera, sau chiar un pic trecuti peste 30 de ani, "targetul" in viata, visul suprem al vietii (profesionale), soarele (profesional) catre care privesc - iar unii nici macar nu se considera demni de ea -, este MULTINATIONALA ! Ar face orice este omeneste posibil ca sa ajunga angajati la "EA". Ceea ce foarte multi nu realizeaza decat tarziu, este faptul ca se arunca de buna voie, cu toata viteza si cu bucurie, in poate cea mai mare sclavie a vremii moderne. Am trecut si eu prin asta, nu vorbesc din ce-am auzit la altii, ci din experiente proprii. Am aspirat la multinationala, am fost in ea, si dupa 2 ani din cei trei petrecuti acolo, cand ajunsesem la o imensa oboseala si la starea de musafir in propria mea casa, mi-am schimbat parerile si pana la urma, cand am putut, am plecat... la timp! Asta, cu toate ca erau si multe parti pozitive si-am invatat enorm de multe lucruri, a nu se intelege gresit !!! Banuiesc ca nu sunt putini cei care au ajuns la aceleasi concluzii ca si mine, din moment ce "netul" este plin de articole, dintre care mi-a placut, si in acelasi timp mi-a "facut parul maciuca", acesta:
http://www.formula-as.ro/2011/970/sub-lupa-41/intre-cosmar-si-o-viata-super-13751
Think about it... "bufnitele nu sunt ce par a fi".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu